Ce este viza română de angajare/muncă (D / AM)?
Este o vizită de lungă ședere care vă permite să călătoriți în România și să lucrați aici ca angajat cu normă întreagă.
Există formalități necesare înainte de obținerea vizei?
Da, trebuie mai întâi să găsiți un angajator în România și să verificați ce tip de contract de muncă veți semna cu acesta. Ulterior, angajatorul trebuie să urmeze o procedură de aprobare prealabilă în fața Inspectoratului General pentru Imigrări.
Cine poate obține o viză de angajare/muncă?
Companiile pot angaja orice cetățean străin care poate ocupa un post vacant.
Cum pot solicita o viză de angajare/muncă?
Dosarul dvs. de viză trebuie să cuprindă o serie de documente, cea mai importantă fiind aprobarea (permisul de muncă) obținută de firma care dorește să vă angajeze.
Dosarul dvs. de viză trebuie să cuprindă o serie de documente, cea mai importantă fiind aprobarea (permisul de muncă) obținută de firma care dorește să vă angajeze.
Cât timp pot rămâne în România pe baza acestei vize?
Viza de angajare este o viză de tip D / AM, ceea ce înseamnă că puteți locui aici maximum 90 de zile. După sosirea în țară, trebuie să solicitați un permis de ședere românesc cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea vizei, deci în primele 60 de zile de ședere legală. Dacă depășiți durata vizei, puteți primi o amendă.
Și dacă depășești durata pentru o perioadă foarte lungă de timp, s-ar putea să ajungi deportat sau, în unele cazuri, să îți fie interzis să călătorești în România în viitor.
Este viza diferită de permisul de ședere?
Da Viza vă oferă în mod normal dreptul de a intra în România și de a rămâne aici pentru o perioadă limitată de timp, în acest caz maxim 3 luni. Dar dacă doriți să locuiți în România pentru o perioadă mai lungă de timp sau chiar să lucrați aici, aveți nevoie de un permis de ședere valabil. Deci, primul pas este să solicitați o viză în țara în care locuiți, pentru a intra în România în mod legal. Și dacă doriți să continuați să locuiți aici, al doilea pas obligatoriu este să solicitați un permis de ședere românesc la Inspectoratul General pentru Imigrări după sosirea în țară.
Pentru a obține o viză de lungă ședere pentru angajare, trebuie să prezentați următoarele documente:
- o copie a avizului de angajare, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări sau, după caz, documente care să ateste că solicitantul se încadrează în categoriile de cetățeni străini care pot fi angajați fără aviz de angajare;
- dovada mijloacelor de existență la nivelul salariului minim brut garantat pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
- certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare legală, emis de autoritățile statului de domiciliu sau de reședință;
- asigurare medicală pe durata valabilității vizei;
Următoarele categorii de străini pot fi angajați sau pot lucra pentru persoane fizice sau juridice din România fără o notificare de angajare:
a) străinii al căror acces liber pe piața muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state;
b) străinii care urmează să desfășoare activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar în instituții acreditate sau autorizate provizoriu din România, pe baza unor acorduri bilaterale sau în calitate de titulari ai unui drept de ședere temporară pentru desfășurarea activităților de cercetare științifică , și personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care desfășoară activități artistice în instituțiile culturale din România, în baza ordinului ministrului culturii;
c) străinii care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități temporare solicitate de ministere sau alte autorități ale administrației publice centrale sau locale sau de autoritățile administrative autonome;
d) străinii care sunt numiți în conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale pe teritoriul României a unei companii care își are sediul în străinătate, în conformitate cu documentele prevăzute de legislația română, care dovedesc acest lucru;
e) străinii care dețin dreptul de ședere pe termen lung pe teritoriul României;
f) străinii care dețin dreptul de ședere temporară pentru reunificarea familiei ca membri ai familiei unui cetățean român;
g) străinii care dețin dreptul de ședere temporară pentru studii;
h) străinii care dețin dreptul de ședere temporară acordat conform prevederilor art. 130 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
i) străinii, titularii unui permis de ședere temporar valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care s-au bucurat anterior de un drept de ședere pe teritoriul României ca membri de familie ai unui cetățean român și care se află într-una din situațiile prevăzute artă. 64 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
j) străinii care au dobândit o formă de protecție în România;
k) solicitanții de azil de la data la care au dreptul de a primi acces pe piața muncii conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, dacă se află încă în procedura de determinare a unei forme de protecție;
l) străinii tolerați, în perioada în care li s-a acordat toleranța de a rămâne pe teritoriul României;
m) străinii care dețin dreptul de ședere temporară în scopuri de muncă, angajați în România cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru angajare cu un alt angajator, cu contract individual de muncă cu jumătate de normă, cu ore de lucru de până la patru ore pe zi;
n) străinii care dețin dreptul de ședere temporară pentru studii pot fi angajați în România fără o notificare de angajare numai cu un contract individual de muncă cu fracțiune de normă cu un timp maxim de lucru de patru ore pe zi;
o) străinii care dețin dreptul de ședere temporară pentru activități religioase să fie angajați în România, în cadrul unităților religioase.
p) cetățenii Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Serbia angajați în România cu un contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru o perioadă maximă de 9 luni într-un an calendaristic.
EN 
RO 